Am strabatut un drum lung si anevoios in acesti ultimi trei ani. Am invins multe obstacole, dar am reusit! Putem spune acum ca breasla jurnalistilor nu mai este doar o grupare eterogena de profesionisti fara drepturi, fara facilitati profesionale, fara "capatâi". Pentru prima data in istoria jurnalismului românesc, exista cineva care reprezinta interesele membrilor sai, cineva care se bate pentru drepturile tuturor si, mai presus de toate, exista un act juridic, o "carta" a drepturilor din intreaga presa. Federatia Sindicatelor Jurnalistilor si Tipografilor din România (FSJTR) alaturi de Federatia Sindicatelor Unite din Televiziune si Radio (FSUTVR), Federatia Sindicatelor din Intreaga Presa - Societatea Ziaristilor din România (SZR - FSIP) si Federatia Sindicatelor din Radiodifuziunea Româna, reunite in Uniunea Nationala a Federatiilor Sindicale din Mass-Media (UNFSMM), au reusit, dupa mai multe runde de negocieri cu reprezentantii patronatelor din presa româneasca, semnarea, inregistrarea la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si, in cele din urma, publicarea in Monitorul Oficial a primului Contract Colectiv de Munca pentru Ramura Mass-Media din România. Pentru unii poate parea banal acest act, având in vedere faptul ca toate celelalte ramuri ale economiei nationale beneficiaza de un asemenea contract; pentru noi insa a fost un act de curaj, poate un "act de nebunie". La inceput, nimeni nu ne credea in stare sa gândim, sa cream si apoi sa sustinem un asemenea contract. La inceput, existau o serie de suspiciuni la adresa noastra, la capacitatea noastra de a organiza, de a fiinta, de a suporta si a trece de toate oprelistile care ni s-au pus din toate "straturile" sociale, politice sau economice. La inceput, nici chiar membrii nostri de sindicat nu erau foarte convinsi de necesitatea unui asemenea act. Acum, toti s-au convins ca reprezentam o forta, un vector social, politic, economic si cultural. Am convins prin seriozitatea noastra, prin tenacitatea si spiritul nostru de combativitate ca intentiile si reusitele noastre sunt puse suta la suta in slujba jurnalistilor din toata tara, indiferent de zona mass-media din care provin.
Suntem la ora la care putem spune, fara a ne rusina de vorbele noastre, ca, "numai uniti, am invins!". Poate parea un slogan de trista amintire, dar, rememorând cele mai importante momente din "istoria" pe care am scris-o si am infaptuit-o, evenimentele s-au succedat pas cu pas, antrenând cu ele, fara doar si poate, energii pozitive, dar si resentimente in aceeasi masura, polemici de fond, dar si luari de pozitie din partea unor reprezentanti politici, de-a dreptul ridicole, aparitii televizate, conferinte de presa, interviuri, seminarii si dezbateri pe tematica mass-media autohtone si internationale, articole si reportaje. Asadar, un intreg "arsenal de arme", care, folosite cu o strategie bine pusa la punct, au condus in cele din urma la o mare realizare: nu vom fi niciodata "robii" unor patroni, nu vom mai fi niciodata pusi in situatia de a scrie ceva care ne provoaca procese de constiinta, nu vom ajunge niciodata sa mai muncim "la negru", nu vom mai fi niciodata umiliti; acum suntem organizati si nerabdatori sa aplicam
prevederile Contractului Colectiv de Munca.
Si totusi, inca nu putem spune ca rasuflam usurati: a trecut doar prima runda a "bataliei". Urmeaza, fara indoiala, si celelalte: campania de popularizare a Contractului Colectiv de Munca pentru Ramura Mass-Media. in toata tara, astfel incât fiecare jurnalist sa-si cunoasca drepturile, sa realizeze ca, acum, cea mai puternica organizatie a jurnalistilor din România este alaturi de el si vine in intâmpinarea problemelor cu care se confrunta la locul sau de munca; implementarea prevederilor "cartei drepturilor" gazetarilor pâna in cea mai indepartata redactie din tara; coordonarea activitatii sindicatelor jurnalistilor de pe intreg teritoriul României pentru negocierile cu patronii din mass-media locale; crearea unor noi structuri sindicale pentru acele zone din presa nationala si cea locala care sa se integreze in acest adevarat "razboi" cu "mogulii" sau "baronii" locali ai presei, si nu numai (chiar daca fac parte sau nu din Clubul Român de Presa), care sa militeze pentru aplicarea de urgenta si in litera legii a tuturor rezultatelor obtinute cu greu si in urma unor negocieri dure cu reprezentantii patronatelor de catre conducatorii de la vârful sistemului sindical din presa la nivel national. Nu putem merge mai departe fara sa privim totusi in urma. Aducerile aminte ne vor face mai constienti de ceea ce am reusit si cu siguranta ne vor da puterea in continuare de a duce la bun sfârsit ceea ce ne-am propus: o viata mai buna, decenta pentru toti aceia care isi sacrifica timpul liber,
familia, sanatatea si, de ce nu, chiar viata, pentru a tine la curent opinia publica despre "mersul" societatii in care traim. Spun viata, pentru ca, in urma cu câteva zile, am fost martorii unei tragedii fara seaman, in care colegii nostri, jurnalisti de la postul de televiziune "Antena 1", in dorinta de a prezenta cât mai prompt o stire a unui accident rutier, tributari unui cod al constiintei profesionale de la care nu au abdicat, si-au dat viata in incercarea de a transmite "la cald" evenimentul respectiv. Iata inca un exemplu de sacrificiu dus pâna la capat, pe care jurnalistii se simt datori sa-l faca din pasiune si din "sete" de adevar
pentru meseria lor. Federatia Sindicatelor Jurnalistilor si Tipografilor din România se simte datoare sa fie alaturi de ziaristi nu numai cu vorbe, ci si cu fapte. Transmitându-le condoleante familiilor indurerate, vom ajuta rudele indoliate cu o suma de 10 milioane lei pentru fiecare jurnalist decedat "pe câmpul de lupta" al informatiilor si al stirilor. Suntem convinsi ca aceasta suma de bani nu ii va aduce inapoi pe colegii nostri, dar poate va reprezenta pentru ajutorul material si un suport moral pentru cei apropiati, care trebuie sa stie ca le suntem aproape in orice situatie si problema. Si, nu in ultimul rând, va reprezenta pentru toti aceia care ne-au renegat si ne-au pus "bete-n roate" un semnal si un mesaj despre necesitatea si rolul important pe care il reprezinta sindicalismul din presa româneasca si poate, in primul rând, semnarea si intrarea "in legalitate" a Contractului Colectiv de Munca.
In asemenea situatii, exista stipulat in contract la articolul 30, litera a, un spor salarial pentru angajatii din presa de 10 la suta pentru conditiile deosebite de munca, la art. 37, litera b, faptul ca angajatul sau familia sa au dreptul la ajutor material in caz de deces, iar, daca decesul angajatului a survenit din cauza unui accident de munca, familia sa va primi trei salarii de baza ale angajatului decedat, iar la art. 49 alin. 1 se mentioneaza obligativitatea angajatorului de a asigura angajatii care trebuie sa munceasca in conditii de risc real pentru sanatatea sau chiar viata lor (zone de razboi, revolta, rebeliuni, operatiuni militare de orice fel, epidemii, catastrofe naturale sau de orice natura etc.).
Ne mai punem intrebarea daca era necesar un contract colectiv de munca pe ramura mass-media? Mai stam pe gânduri pentru implementarea acestui document in intreg sistemul mediatic românesc? Ne mai impiedicam de "cioturi" pentru a ne cladi o viata mai buna in conditiile existentei instrumentului ajutator? Eu cred ca nu! Am ajuns prea departe ca sa ne mai intoarcem din drum. Vietile noastre nu mai pot sta pe "tarabele" unor patroni ce isi vad doar propriile interese si "vând" informatii pe care noi, jurnalistii, le platim mult prea scump, ajungând chiar pâna la sacrificiul suprem.
Suntem dispusi sa dam tot ce avem mai bun in noi sa ne raportam mereu la standarde calitative din cele mai inalte, sa nu mintim pe nimeni, sa fim mereu acolo unde este nevoie de noi. Dar nu mai suntem dispusi sa riscam vietile noastre
pentru salarii de mizerie sau conditii inumane de munca si trai. Avem in sfârsit pârghia cu care "vom muta si muntii din loc"! Aviz amatorilor!

Cristi Godinac,
presedintele FSJTR