Salvati Rosia Montana!
Marsul de solidaritate cu Rosia Montana face parte din Proiectul FânFest, lansat de Asociatia Aurarilor Alburnus Maior în parteneriat cu MTV România, Rebel Music, Greenpeace CEE, MindBomb si Institutul Român pentru Pace (PATRIR). Participantii la mars au primit, înainte de plecare, binecuvântarea Înalt-Prea Sfintiei Sale Bartolomeu Anania, Episcopul Vadului Feleacului si Clujului. „Plecam din Cluj aproape 50 de oameni si speram sa ajungem acolo câteva sute!”, afirma cu optimism organizatorii marsului. Anul trecut, la prima editie, au plecat din Cluj 20 de participanti si au ajuns la Rosia 200. Anul acesta, la mars participa oameni din Constanta, Bucuresti, Galati, Cluj, Turda, Pitesti, Bistrita si din alte localitati. Ei au primit cazare din partea autoritatilor din cele doua judete, Cluj si Alba, în internate, scoli, la manastiri, iar unde va fi cazul, vor folosi corturile. În caz de urgente medicale, vor primi asistenta de la voluntarii Crucii Rosii care îi însotesc. O parte din bagaje sunt transportate cu o masina care merge alaturi de ei; politia si jandarmii vor avea grija ca marsul sa decurga fara probleme. Pe tot parcursul marsului, participantii vor împarti, în localitatile prin care vor trece, pliante despre Rosia Montana tiparite pe hârtie ecologica. „Vrem ca oamenii de pe Valea Ariesului sa fie cât mai bine informati despre ceea ce se întâmpla la Rosia Montana, deoarece vor fi direct afectati daca acolo se va realiza exploatarea miniera”, sustine Ramona Duminicioiu, coordonator al proiectului FânFest. „Scopul acestui mars este efectiv de a merge pe Valea Ariesului si de a ne solidariza fata de localnicii din Rosia Montana, care vreme de mai bine de 5 ani se lupta împotriva unui proiect minier menit sa le distruga comunitatea, viata, muntii, traditiile si tot ceea ce înseamna Rosia Montana”, afirma Ramona Duminicioiu.

Proiectul FânFest cuprinde si un alt eveniment, pe lânga marsul de solidaritate - o forma inedita si foarte simpla de protest. Sâmbata, dupa sosirea participantilor la mars pe platoul de la Rosia Montana, va avea loc un concert de protest, desfasurat sub sloganul „Spune-le verde-n fata!” Artistii care vor concerta (printre care se numara Ombladon, Luna Amara, Zob, Freakadadisk, Bitza, Zale, Shekinah si altii) sustin cauza Rosia Montana si s-au oferit sa cânte pro bono. Informatii la zi despre desfasurarea marsului si despre concert, precum si despre tot ceea ce înseamna campania „Salvati Rosia Montana!” se gasesc pe site-ul www.rosiamontana. ro.

Semnal de alarma
Proiectul FânFest se vrea un semnal de alarma pentru publicul larg asupra dezastrului pe care îl reprezinta, pentru Muntii Apuseni, exploatarea în cariera deschisa, cu cianura, a aurului din zona. Proiectul face parte din campania „Salvati Rosia Montana!”, ce a debutat în urma cu trei ani si este considerata cea mai mare miscare sociala si de mediu din România. Aceasta a început ca o reactie de opozitie a localnicilor împotriva planului companiei Rosia Montana Gold Corporation de a realiza, la Rosia, proiectul de extractie a aurului la suprafata prin metoda cianuratiei. Grupul local de rezistenta, care a lansat si sustine campania, este Asociatia Alburnus Maior (numit astfel dupa denumirea latina a localitatii), format din proprietarii care refuza sa îsi vânda proprietatile din Rosia Montana si sa renunte la lupta în favoarea unui dezastru ecologic.

Alburnus Maior este o organizatie non-guvernamentala cu sediul în Rosia Montana. Asociatia reprezinta interesele a peste 300 de familii din Rosia, plus alte 100 de familii din comuna vecina, Bucium. Membrii asociatiei se opun proiectului Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), dar nu mineritului în general. Însa proiectul RMGC presupune exploatarea în cariera deschisa (la suprafata) a aurului, fapt care ar implica folosirea metodei cianuratiei, extrem de distructiva pentru întreaga zona, precum si stramutarea localnicilor. Proiectul RMGC este rezultatul asocierii dintre societatea miniera Gabriel Resources (GR – cu sediul în Toronto, înregistrata în Barbados) si Minvest S.A., o companie miniera detinuta de statul român. Compania GR sustine ca vrea sa dezvolte în România, mai precis în Muntii Apuseni, cea mai mare exploatare miniera la suprafata din Europa. GR va detine 80% din RMGC, iar Minvest, doar 20%. Conform acordului, compania GR va furniza capitalul de baza de 450 de milioane de dolari, iar guvernul român va primi o redeventa de 2% din productia realizata. Începutul constructiei exploatarii este prevazut pentru a doua jumatate a anului 2006.

Pericol ecologic si social
Conform datelor furnizate de Asociatia Alburnus Maior (atât în comunicate de presa, cât si pe site-ul asociatiei), impactul proiectului RMGC va fi urias si negativ nu doar asupra locuitorilor din Rosia Montana, ci asupra întregii zone, mergând chiar pâna în locatii mai îndepartate, dat fiind ca Ariesul se varsa în Mures, iar acesta, în Tisa. De altfel, în 12 iunie 2004, ministrul maghiar al mediului, Miklos Persanyi, prezent la Rosia Montana, a precizat pozitia Ungariei în legatura cu proiectul, spunând ca ar prefera sa nu fie realizat. Motivul evident al declaratiilor ministrului maghiar este cunoscutul accident de la Baia Mare (societatea Aurul S.A.), unde 100.000 de tone de steril au fost deversate în Tisa si, apoi, în Dunare, anihilând toata viata acvatica pe o distanta de peste 300 de kilometri. Tehnica de exploatare aleasa pentru RMGC este mineritul la suprafata prin cianurare; astfel, pe o durata de 17 ani se vor forma 4 cariere deschise (prin folosirea unui tip de explozibil ANFO care ar ocupa 723 de hectare de teren), iar suprafata totala ocupata de exploatare ar fi de 1.614 de hectare. Proiectul a fost deja calificat, sustin membrii Alburnus Maior, ca având un impact de mediu transfrontiera, ceea ce înseamna ca tarile aflate de-a lungul Dunarii ar putea fi afectate datorita pericolului devesarii substantelor toxice în Dunare.

Conform directivelor Uniunii Europene, sterilul este clasificat ca „substanta periculoasa”; la Rosia Montana ar urma sa fie folosit un lac neacoperit (iaz de decantare) pentru depozitarea acestor deseuri, ce vor contine cianura si mari cantitati de metale grele. Iazul va avea o capacitate de stocare de 250 de milioane de tone de steril. Pe lânga asta, transportarea cianurii precupune riscuri foarte mari, în conditiile în care în România au existat un Mihailesti (explozie din cauza azotatului de amoniu) si un Odobesti (explozie la un depozit de diluanti), la numai cîteva luni distanta. Iazul de decantare ar fi plasat deasupra orasului Abrud; în cazul ruperii barajului, consecintele ar fi catastrofice. Acestea sunt numai câteva dintre pericolele posibile în cazul proiectului RMGC; ar mai fi de mentionat poluarea masiva a râului Aries, folosit ca sursa de apa pentru managementul sterilului, precum si tratamentul zonei de dupa închiderea exploatarii, ale carui costuri nu se stie de cine vor fi suportate.

Cât priveste impactul social si arheologic, pagubele nici nu pot fi evaluate. Rosia Montana este cea mai veche asezare miniera atestata documentar din România, sub numele Alburnus Maior. Zona este încarcata de vestigii dacice si romane, dar si altele de pe vremea Imperiului Austro-Ungar. Galeriile romane din Masivul Orlea, galeriile dacice din Masivul Cârnic, sapaturile arheologice din zona în urma carora s-au descoperit doua temple datând din Dacia Romana, toate vor fi puse în pericol o data ce exploatarea va începe. În noiembrie 2002, compania RMGC a facut public faptul ca toate galeriile din Rosia vor fi distruse, cu exceptia uneia, fapt care a facut ca peste 50 de arheologi si istorici români si peste 1000 din strainatate sa îi scrie ministrului Culturii si Cultelor, Razvan Theodorescu, un protest în legatura cu distrugerea patrimoniului arheologic de la Rosia Montana.

Realizarea mineritului la suprafata la Rosia implica stramutarea a aproape 1000 de gospodarii (aproximativ 2.156 de oameni vor fi dezradacinati); printre acestea, 41 de case din sat sunt declarate cladiri de patrimoniu, deoarece dateaza din secolele 18 – 19. Zece biserici si noua cimitire vor fi distruse sau reamplasate, iar din locurile de munca promise initial (15.000 – 25.000) pentru perioada de 16 ani, cât va dura exploatarea, doar maxim 300 ramân valabile, în anul de vârf al proiectului. Desi initial s-a sustinut ca „stramutarea se va face numai la dorinta celor afectati”, RMGC a facut public, la 1 februarie 2003, un document prin care precizeaza ca cei care nu vor sa îsi vânda de buna voie proprietatile vor fi expropriati. Toate acestea se desfasoara cu acordul si sub ochii guvernului român, în ciuda încalcarilor repetate ale legislatiilor europene si românesti de catre compania RMGC.

Probleme economice si legale
Zona Apuseni este declarata „zona defavorizata”, ceea ce înseamna ca RMGC este scutita de la plata TVA-ului pentru toate activitatile timp de 10 ani si exceptata de la taxe vamale pentru import si export. Doar 2% din productia de aur ar reveni guvernului român, în timp de compania Gabriel Resources ar primi cel putin 80% din profit. Fluctuatia pretului aurului pe piata internationala ar putea afecta serios existenta exploatarii, ducând la închiderea acesteia înainte de timpul prevazut. Cele aproape 1000 de familii din zona îsi vor pierde actualele surse de venituri si toate activitatile economice existente acum vor fi închise. Deja din anul 2002 este interzisa dezvoltarea oricarei activitati economice (comert, servicii) care „nu este compatibila cu proiectul minier”.

Licenta de exploatare a minereurilor din perimetrul Rosia Montana a fost data de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) în 1999 pentru Minvest (Compania Nationala a Cuprului, Aurului si Fierului Minvest) ca titular si RMGC, ca afiliat (Hotarâre de Guvern nr.458 din 10 iunie 1999, în M.O. partea I, nr.285, 21 iunie 1999). În 9 octombrie 2000, ANRM a dat un ordin (publicat în M.O. partea I, nr.504, 13 octombrie 2000) prin care s-a produs transferul de licenta, RMGC devenind titular si Minvest, afiliat. În concluzie, RMGC a obtinut licenta de exploatare fara licitatie publica. În plus, capacitatea de exploatare pentru care RMGC are licenta este de aproximativ 40 de ori mai mare decât cea a Minvest-ului, pentru care s-a dat initial licenta.

Legea Minelor din 1924 acorda particularilor drepturi de minerit (cuxe) pe resursele statului, cu dispunere de bunurile rezultate, în baza unor licente de concesiune. Aceste licente au fost acordate la vremea respectiva pe 99 de ani, deci sunt înca valabile. În anul 1948, însa, particularii din zona si-au pierdut, din cauza instaurarii comunismului, minele, steampurile si aurul. Dupa 1990 au început retrocedarile, iar o parte din proprietarii de la Rosia Montana si-au revendicat drepturile – de proprietate si la despagubiri pentru instalatiile de minerit pierdute. Revendicarile lor nu au fost solutionate, dar statul român a concesionat terenurile si drepturile de minerit unei alte companii miniere, fara a rezolva disputele asupra proprietatii.

Pentru ca proiectul RMGC sa poata fi realizat la Rosia Montana, autoritatile locale si judetene au fost nevoite sa modifice Planul de Urbanism Zonal (PUZ) si Planul de Urbanism General (PUG) pentru comuna Rosia Montana si pentru orasul Abrud. Aprobarile pentru aceste modificari au fost acordate pe 18 si 19 iunie 2002. Însa ele nu respecta, sustin membrii Alburnus Maior, legislatia privind protectia monumentelor naturale si istorice mentionate în anexele 1 si 3 ale legii nr. 5 din 2000, fiind, astfel, lovite de nulitate. Conform art. 1 si art. 7 din legea 5/2000, autoritatile locale si judetene nu aveau dreptul sa faca planuri de urbanism în 2001 si sa le prezinte Ministerului Culturii pentru a schimba caracterul de zone protejate înainte chiar ca RMGC sa îsi obtina licentele de exploatare. Iar Comisia Nationala de Arheologie a avizat noile planuri PUZ si PUG (care prevad anularea regimului de protectie a monumentelor din zona) înainte de efectuarea cercetarilor arheologice preconizate prin program.

În ciuda faptului ca RMGC sustine ca adera la toate directivele UE, directiva Consiliului 80/68/ CEE din 17 decembrie 1979, referitoare la protejarea pânzei freatice, cere emisiuni zero de substante toxice (cianura fiind inclusa pe lista) în pânza freatica. Nu exista nici pâna în ziua de azi tehnologii viabile care sa poata asigura acest nivel de zero substante toxice. Terenul de 41,5 hectare pe care RMGC vrea sa construiasca „noua” Rosia Montana a fost dezafectat de catre Consiliul Local, care i-a schimbat statutul de la teren comunal la teren aflat în proprietatea privata a Primariei. Apoi Consiliul a scos terenul la licitatie în februarie 2003, în vederea vânzarii, dar o conditie de prezentare la licitatia publica era detinerea unei licente de exploatare miniera. Evident, numai RMGC întrunea conditiile.

Voci de protest
Cum propaganda RMGC sustine ca investitia este pentru Muntii Apuseni, nu doar pentru Rosia Montana, normal ar fi ca toti cei implicati, adica toti locuitorii Muntilor Apuseni, sa îsi poata spune punctul de vedere. Pentru aceasta, Asociatia Alburnus Maior a propus înca din 2000 organizarea unui referendum în toata zona Muntilor Apuseni. Acest lucru a fost refuzat în permanenta, astfel ca locuitorii zonelor nu au nici cea mai mica sansa democratica de a-si spune parerea într-o problema foarte importanta pentru viitorul lor. Cum aceasta cale le este închisa, oamenii nu mai au decât formele de proteste la îndemâna. Una dintre ele este marsul de solidaritate, în a carui organizare s-au implicat voluntari de la diverse asociatii si organizatii. „Proiectul FânFest promoveaza Rosia Montana ca o zona unica în tara, cu o multime de lucruri unice, pe care doar Rosia Montana le are. Ce dorim noi sa transmitem cu acest mars de solidaritate este ca fiecare pas al nostru este un refuz categoric de a accepta un proiect minier de aceasta natura la Rosia Montana. Rosia Montana trebuie sa ramâna asa cum este!”, afirma cu tarie Mihaela Brânza, coordonator al proiectului FânFest.

Alina Banu, care reprezinta curentul de opinie MindBomb, spune ca ei doresc sa confere, începând din acest an, o unitate de imagine a tot ceea ce înseamna campania „Salvati Rosia Montana”. De la concept pâna la afise, MindBomb vrea sa fie alaturi de cauza Rosia Montana. „Dupa actiunea noastra MindBomb (campania de afise împotriva spagii, a coruptiei si a indolentei din România – n.r) din Cluj si din cele noua orase ase tarii, am hotarât ca este timpul sa concretizam principiile pe care le-am enuntat prin afisele noastre. Datorita faptului ca am fost contactati de catre cei de la Alburnus Maior am hotarât ca este cel mai bine sa ne implicam, pentru ca este un motiv concret sa spunem verde-n fata si foarte clar lucrurilor pe nume”, explica Alina Banu.

Alte voci de protest au venit din tara si din strainatate în ultimii doi ani: Banca Mondiala si-a abandonat intentia de a sprijini financiar proiectul din motive de mediu si sociale (octombrie 2002); Presedinta Comisiei de Mediu din Parlamentul European spune ca proiectul de la Rosia Montana este un impediment în calea aderarii României la UE (28 octombrie 2002); Bisericile Romano-Catolica, Unitariana si Calvina anunta ca nu îsi vor vinde nici o proprietate din zona companiei RMGC (31 octombrie 2002); 50 de arheologi români si alti peste 1000 din strainatate trimit un protest Ministrului Culturii si Cultelor, Razvan Theodorescu (noiembrie 2002) în legatura cu distrugerea patrimoniului de la Rosia Montana; organizatia Greenpeace lanseaza prima campanie de sprijin pentru Rosia Montana la aceeasi data cu rezolutia UNESCO împotriva proiectului minier care ar pune în pericol galeriile romane (5 decembrie 2002); Academia Româna cere stoparea proiectului (4 martie 2003); Biserica Ortodoxa Româna ia pozitie împotriva proiectului (11 noiembrie 2003) ... si lista nu se opreste aici.

Din 2003 se organizeaza marsul de solidaritate cu Rosia Montana, considerat a fi cea mai simpla forma de protest, care permite oricarui doritor sa îsi exprime pozitia prin mersul pe jos. Costurile sunt infime, desfasurarea este legala, iar manifestarea, inedita. Atât organizatorii, cât si participantii la mars si alti multi simpatizanti cu cauza Rosia Montana spera ca, totusi, vocile lor sa fie auzite si de guvenul român, care ar putea sa puna capat acestui proiect. Având drept moto cuvintele lui Noica – „O idee nu este mare decât daca poti sa iesi cu ea în strada!” -, oamenii care participa la mars îsi exprima refuzul de a accepta încalcarea drepturilor omului, injustitia sociala si lipsa unei practici a democratiei. Lupta pentru Rosia Montana se duce de cinci ani, dar autoritatile române ramân surde. Ambele parti au motivatii pentru actiunile lor, însa mai presus de argumente ramâne o întrebare: putem masura gramul de aur în vieti omenesti?

Surse de informare:
Extrase de presa Asociatia Alburnus Maior, august 2004
www.rosiamontana.org
www.rosiamontana.ro/fanfest
www.greenpeace.ro
www.rosiamontanaproject.net
www.gabrielresources.org
www.egoldfields.org